COPII >
logopedie

Logopedie pentru copiii purtători de implant cohlear
Logopedie pentru copiii cu deficienţe de vorbire

logopedielogopedielogopedielogopedie

Logopedie pentru copiii cu implant cohlear / proteze auditive

Un copil care se naşte cu hipoacuzie sau care o dobândeşte pe parcurs, îşi poate recăpăta funcţia auditivă prin intermediul implantului cohlear sau al aparatelor auditive convenţionale, în funcţie de pierderea de auz pe care o are. Fără funcţia auditivă nu se poate achiziţiona sau dezvolta limbajul. Odată recăpătată, copilul va trebui prin metode specifice să înveţe mai întâi să audă, apoi să descifreze ceea ce aude, ca mai apoi să fie capabil să-şi însuşească limbajul.
Terapia limbajului copilului hipoacuzic este diferită faţă de cea a unui copil auzitor cu deficienţe de vorbire.
Mulţi părinţi care au copii cu implant cohlear sau cu proteze auditive, se întreabă cât de mult va dura terapia limbajului (logopedia). Nu se poate da un răspuns exact, deoarece copiii hipoacuzici sunt la fel de diferiţi unii de alţii precum copiii auzitori. 
Copiii îşi dezvoltă vorbirea şi limbajul în mai multe etape. Ei primesc implantul cohlear sau aparatele auditive la vârste diferite, deci la nivele diferite de dezvoltare a limbajului.
Copilul va trebui să treacă prin anumite stadii, fără de care dobândirea limbajului ar fi imposibilă. Pentru a decodifica specificitatea unui sunet, copilul va trebui mai întâi să fie atenţionat de prezenţa lui, să-l localizeze, să-l discrimineze, să-l identifice, să-l proceseze şi în final să-l înţeleagă. Acestea ar fi etapele obligatorii prin care copilul cu implant cohlear sau cu proteze auditive trebuie să treacă. Pentru un copil auzitor, ele sunt parcurse în primele luni şi în primii ani de viaţă în mod natural, însă copilul hipoacuzic va trebui să depună un efort susţinut pentru a le depăşi. Apoi, va începe parcurgerea stadiilor necesare dobândirii limbajului: expresiile faciale, vocalizarea, lalalizarea, imitarea, pronunţia cuvintelor simple şi a onomatopeelor, apoi a celor mai complexe, a propoziţiilor, a frazelor şi a structurilor gramaticale.   
Progresul unui copil în ceea ce priveşte limbajul depinde de mai multe variabile: vârsta biologică, vârsta auditivă, modul de comunicare, stilul de învăţare, deficienţele asociate, suportul familial, etc. Aceste variabile trebuie luate în considerare atunci când se stabileşte planul de recuperare individualizat. 
Atât în funcţie de vârsta biologică a copilului cât şi în funcţie de vârsta la care acesta a primit implantul cohlear sau aparatele auditive, progresele vor fi mai mult sau mai puţin scontate.
De reţinut că familia este cea care, pe tot parcursul terapiei, va trebui să se implice în acest proces. Vor fi ani de muncă asiduă şi continuă, la care copilul împreună cu familia vor trebui să fie pregătiţi să facă faţă. La început, şedinţele de logopedie vor avea o frecvenţă mai mare, urmând ca pe parcursul anilor, ele să se rărească. De asemenea, trebuie avut în vedere că obiectivele terapeutice trebuie susţinute atât de şcoală sau grădiniţă cât şi de mediul familial.
După o evaluare atentă, terapeutul îi va prezenta părintelui un plan de recuperare care să fie în concordanţă cu aşteptările realiste care trebuie avute faţă de copil, atât acasă cât şi în colectivitate (grădinţă sau şcoală). Acest plan poate fi modificat în funcţie de achiziţiile şi progresele copilului pe tot parcursul recuperării logopedice.